Imagine postată

 Astazi a venit vremea pentru un nou articol .. si despre ce putea sa fie daca nu despre motoare. Din punct de vedere al combustibilului folosit aceastea se clasifica in :

A : ELECTRICE : care la randul lor se clasifica in : 

1. Motoarele brushed : sunt cele mai raspandite in radul jucariilor rc dar si a celor mai putin performante jucarii pe care le cumparam din magazinele obisnuite. Principala caracteristica este aceea ca prezinta niste “peri ” prin care curentul este preluat de rotor si astfel se realizeaza miscarea de rotatie a axului. Numar de rotatii relativ mic, principalul dezavantaj il reprezinta perii colectori care cu timpul se uzeaza, se blocheaza etc.

Folosire : se folosesc in special in automodelism, in navomodelism ( barci de nadit ) dar si in unele aplicatii la scara redusa din modelism ( elicoptere micro, avioane micro ).


Componentele :

  2. Motoarele brushless : sunt motoarele electrice care, dupa cum le spune si numele, nu au peri. Spre deosebire de cele brushed la care se rotea rotorul, aici se poate roti si statorul. Practic, bobinele sunt prinse de model, iar statorul ( care contine magnetii ) este lasat liber sa se roteasca. Principalul avantaj este randamentul mult mai mare, RPM mult mai mare fata de cele brushed, si probabil cel mai mare avantaj il reprezinta uzura mica in timp. Lipsa perilor colectori si implicit frecare extrem de mica dintre partile componente le fac sa fie cele mai folosite in momentul actul in modelism.

Folosire : Datorita numarul mare de rotatii / minut, motoarele brushless sunt folosite in aplicatii cum ar fi automodelism, aeromodelism, navomelism, elicoptere etc. Majoritatea modelelor de astazi folosesc motoare brushless datorita fiabilitatii lor.

Componente : 

B : TERMICE : care la randul lor se clasifica in : 

1. Motoare pe baza de metanol : sunt motoarele folosite in majoritatea cazurilor, de la avioanele pana la barci de viteza. Cele mai frecvente sunt cele in 2T insa sunt regasim si motoare in 4T. Sunt motoare cu plaja de turatii relativ mare (10k-16K ) si cu capacitati cilindrice cuprinse intre 1 – 15-25-30 cmc.

Folosire : De la avioane, elicoptere, pana la barci si masini; sunt cele fiabile motoare datorita puterii dezvoltate. Ca si punct slab, motoarele pe metanol necesita o reglare minutioasa. Daca nu este reglat corect se poate incalzi foarte tare sau pur si simplu, sa se opreasca in timpul functionarii.

Componente :

 

1. Jiclor
2. Admisie
3. Carburator
4. Ax prindere
5. Orifiu de admisie ( arbore cotit )
6. Carcasa
7. Contra greutate ( arbore cotit )
8. Bolt ( arbore cotit )
9. Bujie
10. Radiator
11. Camera de ardere
12. Coroana pistonului
13. Bolt ( arbore cotit )
14. Piston
15. Biela
16. Carcasa pullstart

2. Motoare pe baza de benzina : sunt motoare de capacitate mare, folosite in general la masinile 1/5 sau la avioanele cu anvergura mare sau de acrobatie, care necesita o putere dezvoltata foarte mare. Desi au o turatie mult mai mica fata de cele pe metanol, acestea compenseaza la capacitatea cilindrica ( 15 – 50-60 cmc ).

Folosire : Avioane de acrobatie, avioane scale, masini 1/5, barci si chiar elicoptere.

Componente :

 

1. Bujie
2. Suruburi
3. Radiator
4. Toba
5. Garnituri
6. Piston
7. Bolt
8. Carburator
9. Carcasa
10. Ax 
11. Rulmenti
12. Arbore cotit

 

Sfaturi privind reglarea motoarelor pe baza de metanol : 

Motorul se tureaza normal dar, dupa un timp, la turatie maxima sau cand avionul e cu nasul in sus, turatia incepe sa scada: amestec sarac la jiclorul principal. Daca dupa imbogatire fenomenul persista, cu toate ca s-a imbogatit mult amestecul, se poate banui o proasta racire a motorului.

Motorul nu ajunge la turatia maxima, fum alb dens la evacuare: amestec bogat la jiclorul principal.

Motorul se accelereaza greu, fum mult pe parcursul tranzitiei de la relanti la full: amestec bogat la jiclorul de low.

Motorul tinde sa se opreasca la accelerari bruste din relanti: amestec sarac la jiclorul de low.

Motorul se opreste la revenirea din turatie maxima in relanti: relanti prea mic, amestec sarac pe low.

Motorul merge normal la revenirea din turatie maxima, dar dupa 10-20 secunde turatia de relanti creste: Amestec sarac pe jiclorul principal sau pe cel de low. (se incearca imbogatirea primului apoi se umbla la low).

Alte probleme:

Motorul merge normal in pozitie orizontala iar la urcari la verticala se opreste sau da semne de amestec sarac: Probleme cu suprapresiunea de la esapament datorate neetanseitatii rezervorului, furtunul de suprapresiune spart sau toba necorespunzatoare (alt model decat cel original).

Mers neregulat la turatie mare: Bule de aer pe furtunul de alimentare. Daca bulele incep de la rezervor, furtunul cu sorb poate fi spart. Daca bulele apar pe furtunul dintre jiclorul principal si carburator de vina e o-ring-ul de la jiclor.

Motorul se opreste inainte de a atinge turatia maxima, cu toate ca nu prezinta semne de amestec sarac: furtun prea lung la alimentare, strangulat sub actiunea curentului de aer generat de elice. (asta am patit-o eu la primul meu model, m-am invartit jumatate de zi pe langa el).

Motorul nu se poate regla, turatie foarte mare de relanti: aer fals la etansarea dintre carburator si motor (la Magnum cad suruburile de prindere ale carburatorului)

Mai sus vorbeam despre motoare in 2 timpi sau in 4 timpi. Da, un alt criteriu de clasificare poate fi si acesta. Desi la prima vedere nu se vad diferente prea mari intre un motor in 2 timpi si unul in 4 timpi, diferenta e enorma.

Contructia :

 

Care este mai bun ? Motorul in doi timpi sau cel in patru timpi ? Intrebarea este relativa, depinde pentru ce ai nevoie. O comparatie intre cele in doi si cele in patru timpi ar fi de ajutor pentru cei care au aceasta nelamurire :

- motoarele in 2 timpi au … 2 timpi (cicli), cele in 4 timpi au, normal, 4 timpi (cicli) , la 2T ai un ciclu combinat de admisie+compresie, vine scanteia de la bujie, apoi un ciclu de explozie, evacuare si in acelasi timp o noua admisie, iar scanteie si ciclul se reia. La 4T ai cicli separati pentru admisie, compresie, explozie (aici ai scanteia), evacuare. 

- motoarele in 2T sunt simple constructiv (avantaj mare), nu au supape si pot functiona in orice pozitie (deia se folosesc preponderent in majoritatea aplicatiilor din modelism)

- motoarele in 2T sunt mai puternice fata de unul in 4T cu aceeasi cilindree (aproape dublu), si mult mai usoare. Asta datorita faptului ca la 2T explozia se face de doua ori mai des fata de 4T

- motoarele in 2T sunt mai zgomotoase ca 4T, necesita o toba de esapament cu o forma speciala, bine studiata si calculata.

- motoarele in 4T sunt mai fiabile, au uzura mai mica, in timp intretinerea lor este mai ieftina; motoarele in 2T sunt mai putin fiabile (ungere din amestec)

- motoarele in 2T nu au cuplu la turatii mici, trebuie tinute turate, in timp ce motoarele in 4T au cuplu pe toata plaja de turatii.

- fiind mai putine piese, motoarele in 2T sunt teoretic mai usor de reparat

- avantajul mare la 2T e greutatea si simplitatea